Ce se întâmplă cu iubirea după ce te căsătorești?

Timp estimat pentru citire: 5 minute

Odată, în timp ce călătorea cu avionul, Gary Chapman, consilier matrimonial și conferențiar în domeniul relațiilor de cuplu, a fost întrebat de către un bărbat de pe locul de-alături: ”Ce se întâmplă cu iubirea după ce te căsătorești?” Disperat, revoltat și trist, omul nu înțelegea cum se face că relația de cuplu să meargă foarte bine la început, iar după căsătorie să se deterioreze atât de mult. Divorțase deja de trei ori și nici acum nu înțelegea cum de se pomenise într-o asemenea criză existențială…

”Am fost căsătorit de trei ori; și de fiecare dată totul a fost minunat până când ne-am căsătorit. Dar după nuntă totul s-a dus de râpă. Toată iubirea pe care aveam impresia că i-o port și că mi-o poartă s-a evaporat, pur și simplu…”, mărturisea bărbatul.

Ce se întâmplă cu iubirea după căsătorie? Este această experiență comună tuturor? Din acest motiv există atâtea divorțuri? Pentru că iubirea e ucisă cumva de căsnicie? Ce se întâmplă, de fapt? Iar cei care nu divorțează, învață, oare, să trăiască cu acel sentiment de vid sau iubirea, în cazul lor, continuă să existe și după căsătorie? Acestea sunt întrebările pe care și le pun oamenii, indiferent că sunt căsătoriți, celibatari sau divorțați. Și răspunsurile, arareori, vin să elucideze pe deplin aceste dileme și nedumeriri.

Dorința unei iubiri romantice în căsnicie, nealterată de problemele cotidiene și rutină, este una cu rădăcini adânci în profilul nostru psihologic. Cum să păstrăm vie flacăra iubirii în căsnicie? – este întrebarea existențială de răspunsul la care depinde decizia multora în privința căsătoriei sau a celibatului.

Gary Chapman afirmă că problemele în căsnicie încep în momentul în care se neglijează limbajul iubirii omului cu care ai ales să-ți petreci tot restul vieții. Iubirea se stinge încetul cu încetul din momentul în care nu mai este evocată, manifestată și mărturisită pe înțelesul celui pe care-l iubești. În căsnicie, nu mai e de-ajuns doar iubirea în sine, pe care ai declarat-o în fel și chip la început de relație.

Din punct de vedere lingvistic, există diferite limbi și fiecare om își vorbește limba pe care a învățat-o de la părinți și frați, cea care îi este limba maternă. Ulterior, omul învață și alte limbi, secundare, din dorința de a-i înțelege pe alții și a se face înțeles și de către alți oameni. Iar această învățare presupune voință, efort și perseverență. Învățăm o altă limbă pentru că celălalt este important pentru noi și ne dorim să-l înțelegem, să-l facem să se simtă respectat, iar prin faptul că-i vom cunoaște limba, îl vom putea vedea așa cum este, firesc și autentic, vorbindu-și limba maternă. Bineînțeles că e mult mai simplu ca fiecare din noi să vorbească în limba sa maternă, însă se prea poate ca această rigiditate să ne coste scump. Comunicarea noastră va fi defectuoasă și limitată, iar relația cu această persoană va avea mult de suferit, până la a se destrăma din cauza acestui blocaj de comunicare.

La fel e și în relațiile de iubire. Limbajul tău de iubire poate fi diferit de cel al partenerului tău, la fel cum este chineza de engleză. Poți fi sincer în mărturisirile și manifestările tale de iubire, dar dacă celălalt pricepe un cu totul alt limbaj, atunci iubirea voastră nu va putea continua, va deveni banală, apoi exasperantă și apoi se va stinge, lipsită de înțelegerea reciprocă.

Există cinci limbaje de bază ale iubirii, cinci feluri de exprimare și înțelegere a iubirii:

1. Cuvintele – de dragoste, de laudă, încurajările, vorbele rostite pe un ton frumos, amabilitățile.
2. Timpul petrecut împreună și activitățile comune – nu simpla prezență fizică, ci implicarea și dăruirea de sine.
3. Darurile – un mod prin care îi arăți celuilalt că te gândești la el și-i ești recunoscător pentru toate.
4. Serviciile – gătitul, așezatul mesei, spălatul vaselor, datul cu aspiratorul, ștersul prafului, dusul gunoiului, schimbatul scutecelor copilului, ordonarea cărților în bibliotecă, etc. sunt, toate, servicii. Ele presupun grijă, spirit organizatoric, timp, efort și energie. Realizate cu drag și fără multe insistențe din partea celuilalt acestea devin o expresie reală a iubirii.
5. Atingerile – ținutul de mână, săruturile, îmbrățișările și raportul sexual reprezintă, toate, modalități prin care îi putem comunica partenerului sentimentele noastre de iubire.

În domeniul lingvistic, limba poate avea nenumărate dialecte. În mod similar, în cadrul celor cinci limbaje ale iubirii există mai multe dialecte. Iar posibilitățile de exprimare a iubirii în cadrul unui limbaj sunt nelimitate și depind de imaginația fiecăruia în parte.

Unul din acestea este limbajul nostru principal și anume așa dorim să ni se transmită și să ni se mărturisească iubirea, celelalte fiind secundare și complementare. Originea limbajului iubirii se află în copilărie și în modul în care am primit și învățat iubirea de la părinții noștri – prin cuvinte, prin atingeri, prin intermediul timpului petrecut împreună, prin gesturi și favoruri sau prin cadouri. Anume în baza limbajului predominant în copilărie se va forma și viziunea noastră despre iubire, despre cum se arată, se mărturisește și se simte.

Revenind la întrebarea de la care am pornit – de ce stăm bine la acest capitol în perioada de curtoazie, înainte de căsătorie și apoi iubirea nu mai este ce a fost la început? Deoarece și iubirea, la fel ca toate sentimentele, se metamorfozează odată cu trecerea timpului. Și deoarece îndrăgostirea e starea în care ești dispus să faci totul pentru omul drag, pentru a-i intra în grații, pentru a-l cuceri, și, astfel, recurgi, mai mult sau mai puțin inconștient, la toate cele cinci limbaje ale iubirii – cuvinte dulci, atingeri și sărutări, timp petrecut împreună, îi îndeplinești orice dorință și moft, îi oferi daruri. Acesta este, cred, motivul principal pentru care se spune că îndrăgostirea te face să orbești: pur și simplu, în flacăra pasiunii, nici unul din cei doi îndrăgostiți nu este în stare să vadă și să înțeleagă care este, de fapt, limbajul dragostei celuilalt. Și e cumva firesc să fie așa. Proba maturității într-o relație poate fi susținută în momentul în care cei doi se relaxează și devin autentici, lăsând loc de cunoaștere reciprocă. Anume acum e timpul potrivit ca fiecare să identifice și să învețe limbajul iubirii celuilalt și, astfel, să reinventeze iubirea într-un mod propriu, s-o crească și s-o îngrijească.

Rareori soțul și soția au același limbaj al iubirii. Acesta, consider, este un lucru pozitiv, fiind, de fapt, acel potențial de creștere al relației și intimității. E șansa pe care o avem cu toții, dar nu toți par să o folosească.

Soțul îi spune soției că e frumoasă și deșteaptă, ea însă își dorește să petreacă mai mult timp împreună. Și ambii sunt contrariați – soțul nu înțelege unde greșește în exprimarea dragostei, iar soția consideră că el nu o mai iubește. Aceasta este problema fundamentală în majoritatea căsniciilor – soții comunică în limbaje diferite de iubire, și iubirea lor se pierde undeva pe drum.

Cele trei căi prin care poți să-ți descoperi propriul limbaj al iubirii:

1. Dintre toate lucrurile pe care le face sau nu le face partenerul tău, care te doare cel mai tare? Opusul lucrului care te face să suferi, oglindește, probabil, limbajul tău de iubire.
2. Ce l-ai rugat cel mai des pe partenerul tău? Rugămintea respectivă poate să reprezinte exact lucrul care te-ar face să te simți iubit.
3. Cum îți exprimi, de obicei, dragostea față de partener? Modalitatea respectivă poate fi un indiciu cu privire la limbajul tău de iubire.

Odată ce identifici și înveți să vorbești limbajul principal al iubirii partenerului, ai descoperit, de fapt, cheia unei căsnicii de lungă durată, plină de afecțiune și împlinire. Iubirea nu se evaporă după nuntă, ci se transformă într-o nevoie complexă – de pasiune, de dăruire, de apreciere, de sprijin, de respect și de interes. După ce te căsătorești e nevoie de muncă, efort și implicare pentru a păstra vie iubirea. Învățând să te exprimi într-un alt limbaj de iubire decât cel personal, poți fi sigur că cel pe care-l iubești va aprecia o dată în plus eforturile tale de a-i ieși în întâmpinare. Iar acesta e cel mai frumos lucru ce se poate întâmpla cu iubirea după ce te căsătorești.

Referință și recomandare:

Gary Chapman, ”Cele cinci limbaje ale iubirii. Cum să-ți exprim față de partener implicarea trup și suflet”.