Fapte curioase despre creativitate

Fapte curioase despre creativitate
Timp estimat pentru citire: 4 minute

Circuitele creative ale creierului uman dețin secrete pe care cercetătorii încep să le dezvăluie încetul cu încetul. Creativitatea și modalitățile prin care poate fi cultivată devine un subiect central al psihologiei.

A visa cu ochii deschiși. A face haz de necaz. A hoinări în neștire. O pierdere subită și traumatizantă. Toate aceste lucruri, deși par a avea conotații negative, pot avea, de fapt, un impact incredibil de pozitiv asupra creativității și puterii creatoare. Și pe măsură ce sapi tot mai mult în interiorul tău, în căutarea sinelui creativ, tinzi să descoperi lucruri surprinzătoare despre tine și despre ceea ce poți să faci.

Iată doar câteva lucruri interesante despre creativitate și gândirea divergentă:

1. Nu mai este demult un clișeu că ideile cele mai inspirate îți vin în minte în timp ce faci duș. Cercetătorii afirmă că 72% din oameni au parte de insight-uri creative la duș, iar a sta gol sub un șuvoi de apă caldă, lăsându-ți gândurile să hoinărească liber, e unul din cele mai bune exerciții de creativitate, dar și un excelent incubator de idei. Dealtminteri, studiile susțin că există o legătură puternică dintre creativitate și diverse activități solitare (a visa cu ochii deschiși, plimbările în solitudine, pelerinajele, etc.).

2. Oricât de productivi am fi în echipă, nimic nu se compară cu munca și gândirea în momentele de singurătate. Studiile au relevat că rețelele cele mai creative și imaginative ce se stabilesc la nivel cerebral funcționează la capacitate optimă atunci când suntem singuri. Anume în aceste momente suntem în stare să ne angajăm în ceea ce neuropsihologii numesc starea de reflecție internă constructivă, o stare mentală decisivă pentru generarea de idei și creativitate. Când suntem deconectați de lumea exterioară, creierul nostru e în stare să stabilească conexiuni, să cristalizeze amintiri și să proceseze informații, așa cum n-ar putea-o face atunci când am lucra în colaborare activă cu cineva.

3. E lesne de înțeles de ce dorința de a explora, a învăța și a încerca să faci lucruri noi este corelată cu creativitatea și gândirea divergentă. Din punct de vedere neuroștiințific, legătura dintre deschiderea către experiențe noi și gândirea creativă este demult confirmată. Explorarea, motivația și învățarea țin de activitatea neurotransmițătorului dopamină, acesta facilitând, de asemenea, plasticitatea psihologică, tendința de explorare și angajare flexibilă în activități noi. Kaufman și Gregoire, autori ai cărții ”Wired to Create: Unraveling the Mysteries of the Creative Mind”, afirmă că tendința de a explora, în multiplele sale forme, ar putea fi cel mai important factor personal ce favorizează achizițiile creative.

4. Intuiția este și ea o formă de creativitate, iar potrivit unui studiu, publicat în 1992, în revista American Psychology, procesele inconștiente și subconștiente pot fi mai rapide și, din punct de vedere structural, mai sofisticate decât procesele cognitive conștiente.

5. Oricât de straniu ar suna, dar orice traumă psihologică are un potențial creativ. Frida Kahlo, John Lenon, Paul McCartney, Truman Capote, Robin Williams, Jerry Garcia, sunt doar câteva din personalitățile din istoria modernă a lumii, care au un lucru în comun: au suferit o pierdere sau o traumă majoră care a avut un impact puternic asupra capacităților lor artistice. Și nu e vorba de o simplă coincidență. Psihologii numesc acest fenomen creștere post-traumatică. În fața unei pierderi majore, creierul uman explorează noi arii și conexiuni, ca parte a procesului de reconstruire și restabilire a vieții, când se modifică perspectivele, prioritățile și modul de percepție a lucrurilor. Creșterea post-traumatică a fost studiată în sute de studii științifice, iar un studiu realizat în 2004 și publicat în ”Journal of Traumatic Stress” arată că 70% din persoanele care au trecut peste o pierdere sau traumă, au avut parte de importante schimbări psihologice pozitive ca urmare a acestei experiențe traumatizante.

6. Să visezi cu ochii deschiși este un lucru surprinzător de benefic pentru activitatea cerebrală și, prin urmare, pentru creativitate. Momentele în care visezi cu ochii deschiși îți oferă o perioadă de incubație mentală și, astfel, are loc dezvoltarea gândirii creative, imaginației, a abilității de anticipare și planificare pe termen lung și a conștiinței de sine.

7. Cele mai bune idei sunt, de obicei, respinse, ridiculizate și chiar condamnate la început. Iar istoria este plină de asemenea exemple. Galileo a fost condamnat atunci când și-a împărtășit descoperirile astronomice, care la vremea respectivă erau în contradicție cu teologia catolică. Fizicianul ungar Ignaz Semmelweis a fost internat într-un ospiciu, după ce și-a pierdut locul de muncă, din cauza că a susținut în mod radical, în secolul al XIX-lea, că infecțiile ar putea fi răspândite de bacteriile de pe mâinile medicilor. În 1600, filosoful Giordano Bruno a fost ars pe rug, acuzat fiind de erezie, atunci când a afirmat că Universul e infinit.

După cum putem vedea, rezistența la ideile noi și neconvenționale are temeiuri psihologice și continuă și în vremurile moderne. În 2009, un material, publicat în revista ”Scientometrics”, a analizat câteva exemple de idei și descoperiri câștigătoare a Premiului Nobel care, inițial, au întâmpinat rezistență din partea comunității științifice.

Această tendință nu este o simplă coincidență. Potrivit unui studiu realizat la Cornell University, cu toții manifestăm o eroare implicită de percepție față de ideile neconvenționale și care, la prima vedere, nu sunt practice. Această tendință este studiată încă din anii 50 și demonstrează că oamenii sunt mai predispuși să se conformeze opiniilor și perspectivelor ce se bucură de popularitate. De asemenea, cercetările spun că orice tendințe nonconformiste pe care le avem în copilărie și adolescență sunt stinse odată cu instruirea uniformizată în școală, ceea ce influențează în mod negativ gândirea creativă și abilitățile de învățare exploratorie. Așa, ca printre altele, Kaufman și Gregoire scriu în lucrare lor că studiile constată tendința profesorilor de a manifestă o preferință subiectivă pentru elevii mediocri, mai puțin creativi și supuși, în timp ce elevii cu un potențial creativ mai înalt, nonconformiști în gândire și cu opinii proprii sunt, adesea, considerați elevi rebeli sau, și mai rău, ”problematici”.

 

Referință:

Linley P.A., Joseph S. (2004). Positive change following trauma and adversity: a review. Journal of Traumatic Stress, 17(1): 11-21.

 

 

Comentarii Facebook

Autor Café Psychologique
psiholog, antropolog
soție, mamă

 



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


%d blogeri au apreciat: