6 martie 2018

Sindromul burnout poate fi prevenit!

Timp estimat pentru citire: 5 minute

Dacă stresul sever, constant și cumulat te face să te simți neajutorat, deziluzionat și epuizat, se prea poate să fii afectat de sindromul burnout, numit și sindromul arderii profesionale. Problemele îți par insurmontabile, totul pare gri și îți este teribil de greu să te mobilizezi pentru depăși de unul singur această stare. Nefericirea și delăsarea cauzate de arderea interioară îți pot influența negativ activitatea profesională, relațiile interpersonale și, bineînțeles, sănătatea fizică și psihică. Recunoscând simptomele timpurii ale sindromului burnout, poți lua măsurile necesare în direcția prevenirii acestuia. Dacă, totuși, ești deja afectat de sindromul burnout și te simți depășit în toate privințele, să știi că există o multitudine de acțiuni pe care le poți întreprinde pentru a-ți recâștiga echilibrul interior, așa încât să devii cel de altădată.

Ce este sindromul burnout?

Este o stare generalizată de epuizare emoțională, cognitivă și fizică, provocată de expunerea excesivă și prelungită la stres. Survine în momentul în care te simți depășit de situațiile zilnice, obosit din punct de vedere emoțional și incapabil să mai faci față sarcinilor și responsabilităților cotidiene. Drept urmare a stresului continuu și cumulat, îți pierzi interesul și motivația pentru activitățile în care te-ai angajat inițial din plăcere, pentru preocupările care te reprezintă și pentru rolul pe care-l ai de îndeplinit.

Această stare de epuizare îți afectează viața prin reducerea productivității și scăderea energiei creatoare, făcându-te să te simți în mod iremediabil neajutorat, deznădăjduit, cinic și plin de resentimente. Te simți stors de puteri și incapabil să mai poți oferi ceva.

Efectele sindromului burnout se vor face simțite în toate aspectele vieții: viața de familie, slujba și viața socială. Sindromul burnout poate cauza și modificări fiziologice pe termen lung care fac organismul vulnerabil la boli. Pentru că poate avea multe consecințe, este important să întreprinzi măsuri de combatere cât mai curând posibil.

Așadar, ești pe punctul de a fi afectat de sindromul burnout:

dacă fiecare zi a ta este o zi proastă,
dacă responsabilitățile de-acasă și de la muncă sunt pentru tine o totală pierdere de energie,
dacă ești mereu epuizat,
dacă îți petreci majoritatea timpului asupra unor sarcini pe care le consideri inutile, suprasolicitante și adevărate bătăi de cap,
dacă nimic din ceea ce faci nu îți produce plăcere și consideri că nu e apreciat și, prin urmare, nu merită eforturile tale.

Care sunt semnele și simptomele sindromului burnout?

Arderea profesională este un proces gradual, cu semne subtile la debut, care se pot agrava pe măsură ce trece timpul și nu se iau măsuri de combatere. E cazul ca primele semne să fie percepute ca o alarmă pe care o dă organismul atunci când nu-i merge bine. Dacă se acordă atenția cuvenită acestor semne timpurii, atunci arderea profesională poate fi prevenită. Dacă, însă, semnele sunt ignorate, în ideea că vor trece de la sine, riscul unei căderi nervoase este major.

Printre simptomele fizice ale sindromului burnout pot fi menționate: starea de oboseală cronică, imunitatea scăzută și îmbolnăvirile frecvente, durerile de cap și cele musculare, fluctuații ale apetitului alimentar și ale regimului de somn.

Din punct de vedere emoțional, persoana manifestă puternice sentimente de inutilitate și îndoială față de propriile abilități, neajutorare, blocaje emoționale, renunțare, sentimente de singurătate, lipsa motivației, viziuni negative, lipsa satisfacției și a sentimentului de împlinire.

La nivel comportamental, o persoană afectată de sindromul burnout se poate eschiva de la responsabilități, se poate izola de ceilalți și poate manifesta conduite de procrastinare, amânând mereu efectuarea sarcinilor. De asemenea, poate recurge la consumul compulsiv de alimente, droguri sau alcool, ca mecanism de coping la stres. Revărsarea propriilor frustrări asupra celorlalți și indisciplina la locul de muncă sunt și ele semne că persoana are nevoie de o pauză sau de ajutor.

Diferențele dintre stres și sindromul burnout

Sindromul burnout poate fi rezultatul unui stres îndelungat, cu toate acestea nu este același lucru cu a fi prea stresat. Stresul, în sine, presupune ceva ce e prea mult, ce ne depășește: prea multă presiune care, la rândul său, solicită prea multă energie fizică și psihică. Totuși, o persoană stresată, este în stare să se mobilizeze, să preia controlul asupra situației, reușind să-și realizeze responsabilitățile și, prin aceasta, să se simtă mulțumită.

În schimb, sindromul burnout e despre ceea ce nu e suficient. A fi victimă a sindromului burnout înseamnă a te simți pustiit, lipsit de motivație și apatic. Persoanele ce suferă de acest sindrom, deseori, nu mai văd nici o cale de rezolvare a problemelor cu care se confruntă. Dacă ar fi să facem niște analogii, atunci o persoană afectată de un nivel sporit de stres este înecată în sarcini și responsabilități, în timp ce o persoană care suferă de sindromul burnout este în situația peștelui pe uscat. În situațiile de stres, de obicei, suntem conștienți de ceea ce ni se întâmplă, iar atunci când suntem la un pas de arderea profesională nu ne dăm seama de ceea ce se petrece cu noi.

Cauzele sindromului burnout

Sindromul burnout își are sursa de proveniență în activitatea profesională, însă, oricine se simte suprasolicitat și subapreciat este expus riscului de a dezvolta acest sindrom – de la angajatul din oficiu, care nu și-a luat vacanță de ani buni și până la mama casnică, ce se străduiește să împace responsabilitățile de îngrijire și creștere a copiilor, cu sarcinile de gospodărie și datoria de a purta de grijă propriilor părinți ajunși la bătrânețe.

De asemenea, se consideră că profesiile cele mai expuse riscului de a fi afectate de sindromul burnout sunt cele din domeniul asistenței sociale, îngrijirii medicale, serviciilor sociale, etc. (medicii, asistentele medicale, asistenții sociali, pedagogii, psihologii, avocații, polițiștii, vânzătorii, etc.).

Cauze legate de activitate profesională:

Sentimentul că nu deții controlul asupra activității tale;
Lipsa de recunoaștere și apreciere a muncii bine făcute;
Așteptări exagerat de înalte sau vagi de la activitatea profesională;
Activitate monotonă și lipsită de provocări;
Mediul de lucru haotic și presant.

Cauze legate de modul de viață:

Lucrezi prea mult, nelăsându-ți timp pentru odihnă și socializare;
Lipsa legăturilor de prietenie și a relațiilor care să-ți ofere sprijin;
Te angajezi în prea multe proiecte și îți asumi prea multe responsabilități, fără a solicita ajutorul celorlalți;
Te privezi de somn.

Trăsăturile de personalitate ce contribuie la declanșarea arderii profesionale:

Tendințe spre perfecționism și nemulțumirea constantă față de rezultatele activității;
Viziune pesimistă față de sine și față de lume;
Nevoia de a deține mereu control asupra lucrurilor, situațiilor și evenimentelor și refuzul implicării altora;
Personalitate de tip A, competitivă și ambițioasă, și stabilirea de scopuri greu de atins sau chiar nerealizabile.

Cum poate fi prevenit și combătut sindromul burnout?

Contactul social și legarea prieteniilor constituie antidotul principal în combaterea sindromului burnout.

A fi de ajutor celorlalți și a dărui mereu este o altă modalitate prin care poți să oferi sens vieții tale. Să produci bucurie și emoții pozitive celorlalți și, prin aceasta, să ai și tu parte de experiențe emoționante care să te umple de energie și forțe, este un mod eficient de a reduce riscul de sindrom burnout.

Reconsideră modul în care privești lumea, pune valoare pe ceea ce faci, creează echilibru în viața ta. Dacă munca te epuizează la maxim, caută sens și satisfacție în alt aspect al vieții: familia, prietenii, hobby-urile, voluntariatul. Fă-ți prieteni la serviciu, ia-ți vacanțe atunci când organismul îți dă de știre că a obosit de rutină.

Reevaluează-ți prioritățile: învață să spui ”nu” și să stabilești limite în relațiile cu ceilalți, stabilește-ți zile în care iei pauze de la tehnologiile informaționale, dezvoltă-ți latura creativă, practică relaxarea prin metodele care te reprezintă și nu uita că somnul este vital și indispensabil pentru a fi sănătos și în formă.

Un mod sănătos de viață, cu o alimentație bogată în vitamine și nutrienți, mișcare zilnică și lipsa viciilor, este la fel de important pentru a face față cu brio situațiilor inevitabile de stres și epuizare.

Îți recomand să citești și articolele Beneficiile creativității pentru sănătate sau de ce arta e indispensabilă vieții, Povara procrastinării și cum să ieși din cercul vicios al leneviei, Drama perfecționistului, Importanța artei și creativității pentru îngrijirea sinelui