14 martie 2018

Beneficiile practicării ceramicii în terapia depresiei

Timp estimat pentru citire: 3 minute

Dacă măcar o dată în viața ta ți-a afundat mâinile într-o bucată de lut umed, atunci cu siguranță ești de-acord că acest material are incontestabile proprietăți terapeutice. Tangibil, maleabil și cu un înalt potențial de creație, lutul a tras de-a lungul timpului mulți artiști, meșteri artizani și amatori. Iar cei care practică ceramica, fie ca meserie de bază, fie ca hobby, nu încetează să menționeze și să aprecieze beneficiile recreative și meditative ale ceramicii. Mai mult decât atât, în prezent, ceramica a devenit o metodă eficientă și validată de artterapie.

Joshua K.M. Nan, artterapeut originar din Hong Kong, a elaborat recent un studiu pentru a determina efectele artterapiei cu lut (Clay Arttherapy) asupra adulților ce suferă de tulburare depresivă majoră. El însuși practicând olăritul, a observat că pacienții săi înregistrau progrese considerabile în cursul terapiei atunci când lucrau cu lutul.

Reieșind din faptul că literatura de specialitate deținea puține referiri la efectele terapeutice ale olăritului și ceramicii și, plus că, nu existau metode științifice riguroase pentru a valida această ipoteză, în 2016, împreună cu Rainbow T.H. Ho, Nan a efectuat o cercetare, constatările căreia au fost publicate în revista științifică ”Journal of Affective Disorders”. Potrivit studiului, practicarea ceramicii și crearea obiectelor din lut le poate ajuta pe persoanele cu tulburare depresivă majoră, contribuind la ameliorarea dispoziției, exprimarea emoțiilor, facilitarea luării deciziilor și sporirea motivației.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, până în anul 2030, depresia va afecta 350 de milioane de oameni și va deveni cauza principală a bolilor cu handicap adaptat. În aceste condiții, pacienții suferinzi de depresie au puține opțiuni terapeutice, decât să ia antidepresante, acestea din urmă având numeroase efecte adverse.

Astfel, cercetătorii afirmă că artterapia cu lut poate deveni o metodă viabilă de tratament alternativ al depresiei. Aceștia au lansat ipoteza potrivit căreia artterapia cu lut poate atenua simptomele depresiei la adulții ce suferă de tulburare depresivă majoră și au presupus că, prin practicarea ceramicii, persoanele ar fi capabile să-și îmbunătățească starea generală de sănătate, dispoziția și bunăstarea psihologică, precum și abilitatea cognitivă de a-și identifica emoțiile și sentimentele.

Metoda terapeutică a fost concepută pentru a le implica activ, atât fizic, cât și psihologic, pe persoanele deprimate, printr-o varietate de exerciții de lucru cu argila, începând cu proiecte simple și încheind cu altele, mult mai complexe și elaborate. Din punct de vedere teoretic, acest proces ar fi în stare să-i determine pe adulți să-și descopere noi căi de înțelegere și exprimare a gândurilor și emoțiilor.

Pentru acest studiu, Nan și Ho au investigat un eșantion de 106 subiecți, cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani, pacienți ai clinicilor ambulatorii de sănătate mintală din Hong Kong, având cel puțin diagnosticul de depresie în formă ușoară.

Subiecții au fost împărțiți în două grupuri. Cei din primul grup au fost angajați în activități artistice – arte vizuale și meșteșugărit, iar cei din cel de-al doilea grup au învățat, împreună cu terapeuții specializați în artterapia cu lut, să creeze obiecte din ceramică. Participanții celui de-al doilea grup au folosit diverse tehnici și procedee de lucru cu lutul, printre care frământarea, modelarea ulcelelor, glazurarea și arderea, ca, în final, să realizeze sculpturi ceramice în miniatură.

”Aceste sculpturi au fost asociate de către subiecți cu experiențele de viață semnificative, cu persoanele dragi sau, pur și simplu, cu sinele interior”, explică Nan. ”Acest exercițiu îi ajută pe pacienți să utilizeze diferite funcții neurologice, precum vizualizarea mentală, procesele senzo-motorii, dar și să-și îmbunătățească activitatea proceselor cognitive.”

Pe parcursul studiului au fost folosite metode cantitative pentru a măsura multiplele aspecte ale reglării emoționale, cum ar fi dispoziția bună sau negativistă, și interacțiunea dintre cogniții și emoții – toate acestea fiind strâns legate de înțelegerea convențională a semnelor și simptomelor tulburării depresive majore. S-a constatat că subiecții cercetării care au practicat artterapia cu lut au avut niveluri mai scăzute ale depresiei și au înregistrat îmbunătățiri în funcționarea socială zilnică, în starea generală de sănătate psihică, precum și în privința bunăstării psihologice.

Artterapia cu lut, susține Nan, activează abilitățile creative înnăscute ale pacienților și transformă emoțiile negative (precum disperarea și deznădejdea) în emoții pozitive (speranță, uimire, satisfacție și bucurie). Artterapia cu lut se diferențiază net de alte forme de terapie prin artă, anume datorită caracterului maleabil pe care îl posedă argila, dar și exercițiului fizic pe care îl solicită.

”Este deosebit de important faptul că artterapia cu lut facilitează trăirea și exprimarea emoțiilor pozitive la pacienții cu tulburare depresivă majoră”, afirmă cercetătorul, adăugând că impactul este cu atât mai valoros, cu cât depresia blochează capacitatea de a genera și actualiza emoții și amintiri pozitive.

Cu toate acestea, cercetătorii țin să menționeze că pentru ca efectele să fie semnificative și de lungă durată, sunt necesare măsuri terapeutice de durată – tratament medicamentos, asociat cu artterapie și practicarea ceramicii.

Beneficiile valorificării potențialului artistic prin intermediului ceramicii în cazul pacienților cu tulburări depresive depășesc cu mult chiar și activitățile de implicare socială. ”Experiența prin care persoana e martoră la transformarea unei bucăți de argilă, în urma arderii, într-un obiect de artă, este analoagă procesului de descoperire a identității de artist după ce aceasta a purtat stigmatul unei boli mintale”.

Referință:

Joshua K.M. Nan, Rainbow T.H. Ho. (2017). Effects of clay art therapy on adults outpatients with major depressive disorder: A randomized controlled trial. Journal of Affective Disorders. April, 2017, 217:237-245.