Ce efecte are alăptarea prelungită asupra relației dintre mamă și copil?
Alăptarea prelungită contribuie la creșterea sensibilității materne de-a lungul mai multor ani.
Un nou studiu a constatat faptul că alăptarea prelungită are impact benefic asupra legăturii dintre mamă și copil.
Astfel, potrivit studiului longitudinal efectuat timp de 10 ani, publicat de American Psychological Association, femeile care își alăptează copii un timp îndelungat (2 și mai mulți ani) manifestă o sensibilitate maternă mai sporită de-a lungul anilor după încetarea alăptării.
Aceste rezultate au luat în calcul chiar și nevroza maternă, stilul parental, etnia, nivelul de educație al mamei și prezența unui partener de cuplu, fiind publicate în revista ”Developmental Psychology”, în octombrie 2017.
”A fost un lucru surprinzător pentru noi faptul că durata perioadei de alăptare influențează modificarea sensibilității materne în timp”, afirmă coordonatorul studiului, Jennifer Weaver, profesor la Boise State University. ”Cercetările anterioare sugerează că există o legătură puternică între alăptare și sensibilitatea maternă timpurie, însă nimic nu părea să arate faptul că efectele alăptării vor fi semnificative și la aproximativ zece ani de la încetarea alăptării”.
Ce este sensibilitatea maternă?
Sensibilitatea maternă presupune sincronizarea reacțiilor mamei la nevoile copilului, a tonului ei emoțional, a flexibilității sale comportamentale și a capacității sale incredibile de a înțelege nevoile copilului fără cuvinte.
Chiar dacă o perioadă prelungită de alăptare duce la sporirea sensibilității materne în timp, alăptarea este, totuși, unica perioadă din viață în care legătura dintre mamă și copil atinge cote maxime, afirmă Weaver.
Cercetătorii au analizat datele colectate în urma intervievării a 1272 de familii ce au participat în cadrul National Institute of Child Health and Human Development’s Study of Early Child Care. Subiecții au fost selectați din 10 orașe ale SUA, în anul 1991, în perioada când copii aveau vârsta de 1 lună. Mamele au completat interviul de acasă și au devenit astfel participante în eșantionul inițial de studiu. 30% din mamele intervievate nu au studii superioare, iar 13% din acestea proveneau din familiile minorităților etnice (afro-americane).
Femeile participante la studiu au alăptat în medie 17 săptămâni. Mai puțin de 1% din mame au alăptat 24 de luni și 29% – nu au alăptat deloc. Ulterior, cercetătorii au intervievat și filmat periodic familiile în propriile case, până când copiii au împlinit vârsta de 11 ani.
Ca parte a studiului, părinții au interacționat cu copiii în timpul unor scenarii ce presupuneau jocul liber și sarcini de rezolvare a problemelor potrivite vârstei. Bunăoară, la vârsta de 6 luni, părinții și bebelușii s-au jucat cu un set de jucării. Atunci când copiii aveau 4 ani – au avut de parcurs un labirint împreună. Iar atunci când copiii erau în clasa a cincea, mamele aveau de discutat cu ei chestiuni în legătură cu care aveau divergențe. De asemenea, au avut de construit un turn din scobitori.
În decursul acestor sarcini, cercetătorii au evaluat calitatea interacțiunii de colaborare dintre mamă și copil, mai exact nivelul de sprijin din partea mamei, respectul pentru autonomia copilului și nivelurile de ostilitate.
Deși tații au participat și ei la interviurile desfășurate la domiciliu, nu s-a găsit nici o corelație dintre durata perioadei de alăptare și sensibilitatea taților față de copii lor.
Studiul nu are drept scop desconsiderarea și diminuarea legăturii dintre mamele care nu au putut alăpta și copiii lor, afirmă Weaver. ”Sperăm că alăptarea va fi privită în continuare ca un factor important în educația copiilor, nu doar din considerentul beneficiilor sale pentru sănătate, pentru a ne permite să înțelegem mai bine rolul pe care îl joacă în viața de familie”.
Referințe:
Jennifer M. Weaver, PhD et al. Breastfeeding Duration Predicts Greater Maternal Sensitivity Over the Next Decade. Developmental Psychology, October 2017.
Autor Café Psychologique
psiholog, antropolog
soție, mamă