”Nu sunt bun la artă!” sau de ce arta nu este doar pentru artiștii profesioniști
Arta face bine sănătății noastre fizice și mentale sau, după cum spunea însăși marele pictor Pablo Picasso, ”Arta curăță sufletul de praful vieții cotidiene”.
Nu voi uita niciodată cât de șocată am fost când, făcând voluntariat la școală pentru orele de artă plastică, câțiva elevi de 8 ani îmi declaraseră sus și tare ”Nu mă pricep la artă, domnișoară profesoară!” Unicul mod în care am putut reacționa a fost să întreb ”Cine ți-a spus asta? Nu crezi că e mult prea devreme să spui asta?” Iar lucrul cel mai trist este că fiecare din acești copii erau foarte curioși și interesați de orele de artă plastică, de materialele colorate, de vopsele și creioane și, totuși, sentimentul că nu sunt buni la asta îi ținea pe loc, făcându-i să ezite. Nu peste mult timp, au luat cu asalt masa de lucru, fiind deja siguri de abilitatea lor de a crea lucrări artistice, haotice și exuberante, pline de sens și ilustrând adevărate povești de viață. Iar faptul că lucrările lor aveau să arate stângaci sau haotic nu i-a făcut să-și piardă entuziasmul și bucuria.
Totuși, cert este că până la vârsta de 8 ani, mulți din acești copii au crezut că pentru a realiza creații artistice trebuie să fii cu adevărat bun la asta – adică, să poți reproduce obiecte, oameni și case, în cel mai realist mod. Iar mesajul pe care l-au primit era că dacă nu poți face asta, atunci nu ai de ce să te apuci de artă, chiar dacă procesul în sine îți produce o deosebită plăcere, pentru că e în zadar…
Cu regret, este un mesaj cu efecte puternice și de lungă durată. Iată de ce artterapeuții îi încurajează și susțin pe toți cei care au anumite probleme existențiale sau trec prin perioade stresante de viață să-și dezvăluie potențialul creativ prin intermediul artelor vizuale. Deși, aprecierea și judecata estetică nu este parte a artterapiei, mulți oameni consideră că nu sunt buni la artă. Iar cercetările din domeniul artterapiei în legătură cu stresul profesional au scos la iveală același sentiment al nesiguranței în legătură cu abilitățile artistice ale subiecților implicați în grupurile de artterapie.
Totuși, s-a demonstrat de mult ori că atât copiii, cât și adulții implicați în activități de artterapie, dacă li se oferă ”permisiunea” de a lucra cu materialele de artă, de a le explora, fără teama că vor fi criticați, își pot redobândi încrederea în forțele proprii și pot îndeplini cu o mare bucurie orice sarcină artistică, ajungând până la a-și descoperi talente nebănuite. Copiii, care inițial nu se considerau deloc buni la artă, devin mari entuziaști și participanți fideli ai grupurilor de artterapie.
Datele demonstrează că există o relație puternică între activitatea artistică, reziliență și abilități sociale sporite la copii și la adulți de toate vârstele. Mulți din subiecții participanți la cercetare au făcut cunoștință cu arta și posibilitățile acesteia de expresie prin intermediul artterapiei și au decis să o facă parte importantă din viața și personalitatea lor. Alți subiecți s-au alăturat comunității de grupuri artistice și, prin aceasta, și-au construit relații sociale importante.
Unele grupuri profesionale, participante la cercetare, au vizitat pentru prima dată în viață galeriile de artă și au participat la ore de artă plastică, confirmând că abordarea terapeutică prin artă chiar i-a ajutat să facă mai bine față stresului profesional.
Creativitatea este un factor important în menținerea sănătății și a stării de bine, iar artele vizuale sunt doar o parte din aceasta. E timpul să fie schimbată convingerea conform căreia arta este doar pentru cei aleși, pentru profesioniști.
Se știe că arta a ajutat și ajută în continuare la salvarea vieților: prin intermediul artterapiei, copiii și adulții au reușit să-și exprime gânduri și sentimente atunci când cuvintele nu erau de-ajuns.
Popularitatea actuală a cărților de colorat pentru adulți este o dovadă a nevoii și interesului real pentru artă și creativitate. Deși, cărțile de colorat nu reprezintă în sine o activitate de artterapie, multe persoane afirmă că aceasta le permite să se relaxeze și să facă față situațiilor stresante. Cărțile de colorat le permit oamenilor să se reconecteze cu procesele creative. Iar ceea ce este cu adevărat important este că nu e nevoie să fii artist profesionist pentru a te bucura de emoțiile pe care le produc culorile. Acest lucru ar trebui să fie valabil și pentru celelalte forme de artă.
Arta și creația artistică sunt pentru toată lumea și sper că, în viitorul apropiat, copiii care spun despre ei înșiși că ”nu sunt buni la artă” vor fi din ce în ce mai puțini!
Referințe:
Huet, V., & Holttum, S. (2016). Art therapy-based groups for work-related stress with staff in health and social care: An exploratory study. The Arts in Psychotherapy, 50, 46-57.
Text tradus și adaptat după Val Huet, art terapeut, consilier organizațional și cercetător în domeniul stresului profesional.
Autor Café Psychologique
psiholog, antropolog
soție, mamă