Ce este empatia și la ce bun să fii empatic?

Ce este empatia și la ce bun să fii empatic?
Timp estimat pentru citire: 5 minute

Empatia este abilitatea de a simți și a înțelege emoțiile celuilalt. Este un concept ce include mai multe componente, fiecare din ele fiind asociate cu propria rețea neuronală și trăsături de personalitate. Este și una din principalele abilități sociale care desemnează inteligența emoțională a unei persoane.

Empatia poate fi privită din trei perspective. Prima este empatia afectivă și este abilitatea de a simți emoțiile celuilalt. Persoanele care manifestă un nivel sporit de empatie afectivă sunt cele care, spre exemplu, au puternice reacții viscerale atunci când vizionează un film horror. Aceste persoane sunt capabile să simtă frica și durerea celuilalt ca pe a sa proprie.

Empatia cognitivă reprezintă abilitatea de a înțelege emoțiile celuilalt. Un exemplu ilustrativ de empatie cognitivă este modul rațional în care psihologul înțelege emoțiile clientului său, fără să le simtă neapărat la nivel visceral.

A treia perspectivă ține de reglarea emoțională. Aceasta se referă la abilitatea de a-ți controla propriile emoții în raport cu emoțiile persoanelor cu care interacționezi și care te afectează mai mult sau mai puțin. Bunăoară, pentru chirurgi este indispensabil să fie capabili să-și controleze emoțiile în decursul operațiilor chirurgicale, întrucât lăsându-se afectați de situația pacienților, ar putea face grave erori medicale.

Pentru a înțelege empatia este nevoie să facem distincție dintre aceasta și alte concepte înrudite. Empatia implică neapărat conștiința de sine, precum și distincția dintre sine și celălalt. Din acest motiv este diferită de mimetism și imitație. Chiar și animalele ar putea avea anumite manifestări de mimetism sau contagiune emoțională față de un animal aflat în suferință. Însă, fără conștiința de sine și delimitarea de celălalt nu putem afirma că e vorba de empatie.

De asemenea, empatia este diferită de simpatie, aceasta din urmă presupunând, de exemplu, un sentiment de îngrijorare pentru suferința unei persoane și dorința de a o ajuta. În acest sens, se afirmă deseori că persoanele psihopate ar avea lacune la capitolul empatie, însă nu este chiar așa. Dimpotrivă, psihopatia presupune înalte abilități de empatizare cognitivă, or, pentru a-și tortura victima, psihopatul trebuie să înțeleagă pe deplin ce simte aceasta. Psihopații au, de fapt, un deficit de simpatie față de celălalt – ei înțeleg că celălalt suferă, însă nu le pasă. Potrivit cercetărilor, persoanele cu trăsături psihopatice înregistrează scoruri înalte la abilitatea de reglare emoțională.

De ce avem nevoie de empatie?

Empatia este importantă deoarece ne ajută să înțelegem emoțiile și sentimentele celuilalt și, astfel, putem acționa corespunzător situației. În mod obișnuit, empatia este asociată cu un comportament social, iar o serie de studii constată că un nivel sporit de empatie favorizează comportamentele social utile.

Există totuși și excepții, când empatia poate inhiba acțiunile prosociale sau chiar poate genera conduite amorale. De exemplu, cineva, care este martor al unui accident rutier, fiind copleșit de emoții și imaginea victimei afectate de durerea severă, puțin probabil că ar putea să-i acorde primul ajutor. De asemenea, puternicele sentimentele de empatie față de grupul de apartenență (familia, poporul, rasa, etc.) ar putea provoca ură sau chiar agresiune față de cei percepuți ca amenințători. Imaginați-vă o mamă protejându-și copiii sau un naționalist apărându-și țara.

Persoanele capabile să citească emoțiile celorlalți, precum manipulatorii, ghicitorii și clarvăzătorii, își pot folosi abilitățile empatice în scopuri meschine, înșelându-i pe ceilalți.

Interesant este faptul că persoanele cu tendințe psihopatice prezintă mai multe reacții utilitare la dilemele morale, cum este, bunăoară, dilema podului. În acest experiment, subiecții trebuie să decidă dacă vor împinge sau nu o persoană de pe un pod pentru a opri un tren ce este pe cale să ucidă cinci persoane aflate pe calea ferată. Astfel, o persoană cu tendințe psihopate va lege mai degrabă să împingă o persoană de pe pod. Potrivit, filosofiei utilitare, a salva cinci vieții cu prețul unei singure vieți este o faptă morală. Privind lucrurile din această perspectivă am putea spune că persoanele cu tendințe psihopatice sunt mult mai morale decât ceilalți care, probabil, nu ar putea să împingă pe cineva de pe pod.

Poate fi empatia selectivă?

Potrivit cercetărilor, oamenii sunt mult mai empatici față de membrii grupului din care fac parte (profesional, social, etnic, etc.) Cercetătorii au constatat că o arie cerebrală, numită cortexul cingulat anterior, care se activează atunci când vedem suferința celorlalți, a fost mai puțin activă când era vorba de suferința membrilor altor grupuri.

Alte studii au constatat că ariile cerebrale implicate în empatie sunt mai puțin active când oamenii văd suferința celor care anterior au acționat imoral. Totuși, fenomenul empatiei selective nu este o regulă generală, oamenii fiind capabili să manifeste empatie chiar și pentru cei care nu fac parte din același grup.

Există și reversul medaliei, adică persoane care nu pot fi selective în manifestarea empatiei. E vorba de persoanele introvertite, care aflate în compania celorlalți au tendința constantă de a citi și înțelege emoțiile, sentimentele și motivațiile acestora. Iar acest fel de a fi și de a percepe lumea este extrem de extenuant și consumator de energie, motiv pentru care introvertiții preferă, adesea și mai mult decât extrovertiții, solitudinea pentru a-și reface forțele și energia.

Care sunt beneficiile empatiei?

  • Îi poți trata pe cei de care-ți pasă așa cum le-ar plăcea să fie tratați.
  • Înțelegi mai bine nevoile celor din jurul tău.
  • Înțelegi mai bine percepția pe care și-o formează ceilalți despre tine, prin cuvintele și acțiunile tale.
  • Înțelegi comunicarea nonverbală.
  • Faci față mai bine conflictelor interpersonale, atât acasă, cât și la muncă.
  • Anticipezi cu o mai mare precizie acțiunile și reacțiile oamenilor cu care interacționezi.
  • Înveți să-i motivezi pe ceilalți.
  • Poți fi mai convingător.
  • Privești lumea și viața din mai multe perspective și prin asta te îmbogățești sufletește.
  • Faci față mai ușor negativismului, întrucât înțelegi motivațiile și temerile celorlalți.
  • Devii un prieten mai bun.

Cum să-ți dezvolți și să practici empatia?

  1. Ascultă atunci când celălalt îți vorbește și nu aștepta doar să dai o replică înainte ca celălalt să-și fi încheiat fraza. Pune întrebări de clarificare pentru a înțelege mai bine ce-ți spune interlocutorul, cum se simte și ce crede cum adevărat.
  2. Observă și întreabă-te. Privește oamenii din jurul tău și imaginează-ți cum sunt ei în viața de zi cu zi, ce gândesc și ce simt și întreabă-te oare unde merg. Sunt triști? Fericiți? Sunt din orașul tău sau sunt doar în vizită? Au avut o zi bună? Întreabă-te și încearcă să înțelegi.
  3. Cunoaște-i pe cei cu care te contrazici. Poate e un coleg de muncă, un membru al familiei sau altcineva, pe care te-ai obișnuit să-l percepi ca un adversar. Încearcă să-ți imaginezi situația din perspectiva lui și s-ar putea să descoperi că are dreptate sau, cel puțin, că nu se înșela atât de mult precum credeai. Cum se simte, ce frici are? Argumentele lui sunt valide? Ce intenții bune ar putea avea? Care sunt motivațiile sale?

 

Citește și articolul Caleidoscopul emoțiilor

 

 

Comentarii Facebook

Autor Café Psychologique
psiholog, antropolog
soție, mamă

 



Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


%d blogeri au apreciat: