Importanța artei și creativității pentru îngrijirea sinelui

Grija de sine nu se referă doar la un stil de viață fără excese, un mod sănătos de alimentație, vizite sistematice la medic și îngrijirea corpului, deși și acestea sunt foarte importante. Grija de sine mai înseamnă și grija pentru suflet, hrănirea sufletului, zilnic, neîncetat și fără jumătăți de măsură. Iar când îngrijirea sinelui devine un proces continuu de dezvoltare și, mai ales, un proces creativ, echilibrul interior nu mai este doar un scop idealist, ci un mod firesc de a trăi. Creativitatea, în acest sens, este mai mult decât vitală, e ceva de mare importanță și are mult mai multe forme decât ne putem imagina.

Creativitatea nu se rezumă la artă, așa cum nici arta nu se rezumă doar la ceea ce fac artiștii în atelierele lor. Poți fi creativ când gătești, când descoperi natura, când pictezi, când dansezi, când rezolvi o problemă, când găsești o soluție, poți fi creativ în mii și mii de feluri. Cineva este creativ și inventiv la spus glume, altcineva se pricepe de minune la desen, altcineva e tare bun la calcule ”creative”. Toate acestea desemnează creativitatea, iar dacă acest proces te face să te simți bine și îți produce bucurie, atunci e vorba de o îngrijire de sine creativă.

Majoritatea oamenilor evită să practice activități artistice și de creație pentru că sunt influențați de reprezentarea socială stereotipizată a artei – ”tot ce e legat de scenă și muzee”. Și într-adevăr, dacă aceasta este viziunea ta despre artă, atunci o frică de nedepășit te va stăpâni și te va împiedica să-ți exprimi eul artistic prin cântec, pictură, dans sau altceva.

Au existat în trecut, există și în prezent, culturi în care a face artă este o practică socială în care sunt implicați toți, oricine își dorește și oricui îi place, poate să cânte, să danseze, să povestească, să picteze. A face artă este o practică socială, firească și indispensabilă, mai ales, în cadrul comunităților.

A face artă este și o importantă practică individuală de îngrijire a sinelui, care contribuie în mod esențial la sporirea calității vieții.

Iată cum ne poate ajuta arta în îngrijirea sinelui:

• Ne conectează cu natura.
• Ne ajută să ne oprim din goana zilei și să trăim bucurându-ne de moment.
• Să creezi înseamnă să faci ceva fără a avea un plan bine pus la punct, iar aceasta este o aventură incredibilă care te învață să apreciezi imprevizibilul și să-ți descoperi puteri și abilități nebănuite.
• Te învață să te lași dus de val, să trăiești stări neobișnuite de inspirație, în care timpul parcă stă pe loc.

Dacă privim înapoi, în copilărie, probabil, fiecare din noi își amintește cele mai plăcute și fericite momente: momente în care vopseai ceva, construiai castele și fortărețe sau, poate, făceai încercări de a pune pe picioare o trupă muzicală. Pentru copii, folosirea imaginației este o parte esențială a vieții de zi cu zi. Cu regret, pe măsură ce înaintăm în vârstă, suntem din ce în ce mai puțin tentați să dedicăm timpul nostru liber unei activități de creație, unui hobby. Facem tot felul de lucruri inutile în esență, și uităm că beneficiile pe care ni le oferă creativitatea sunt mult mai de preț decât par la prima vedere.

Într-o societatea în care nivelul de stres se prezintă extrem de ridicat, ar putea oare creativitatea și angajarea în activități artistice să fie un remediu? Cercetările sugerează că persoanele ce practică arta, cel puțin la nivel de hobby, raportează o îmbunătățire considerabilă a calității vieții, în comparație cu persoanele care nu o fac. Acest lucru se explică prin faptul că atunci când ne manifestăm creativitatea, ne cufundăm într-o stare, pe care specialiștii o numesc ”flow” – o stare meditativă, în care pierdem noțiunea timpului și ne depărtăm de toți stresorii vieții cotidiene.

Psihologul Mihaly Csikszentmihaly, teoreticianul noțiunii de ”flow”, afirmă că, de fapt, cele mai bune momente pe care le putem trăi sunt cele în care mintea sau corpul nostru lucrează, depunând eforturi maxime pentru a realiza ceva dificil și valoros.

Dacă o persoană petrece în medie 25 de ore pe săptămână în fața unui monitor, angajarea într-o activitate creativă devine indispensabilă, cel puțin în calitate de pauză. O oră sau două pe săptămână, petrecute lucrând la un proiect personal îți pot oferi un profund sentiment de satisfacție, care să-ți consolideze încrederea în sine într-un mod în care activitatea online nu o va putea face niciodată.

Carrie Barron, autoarea cărții ”The Creativity Cure” vorbește despre fenomentul ”Am reușit!” Autoarea afirmă: ”Într-o cultură atât de mult tehnologizată, multe lucruri din viața cotidiană pot fi rezolvate cu doar un simplu click. Iar activitățile de creație, hobby-urile, ce presupun procese îndelungate, deși pot fi dezordonate, neclare și frustrante la început, sunt o sursă importantă de oportunități, mândrie, dezvoltare personală și satisfacție sufletească”.

Nu doar că este un mod excelent de a evada din rutina cotidiană, a fi creativ înseamnă a avea grijă de tine într-un mod plenar, de la suflet la trup, întrucât activitățile artistice ne ajută să ne antrenăm creierul să lucreze și să gândească diferit, evitând stereotipiile.

Creativitatea produce creativitate. Fiind creativ în mod constant, capeți încredere în propriile abilități și, astfel, devii predispus să gândești creativ și în multe alte aspecte ale vieții, fie că e vorba de muncă, situații sociale sau relații interpersonale.

De asemenea, o carieră înfloritoare poate merge mână în mână cu activitățile creative. Bunăoară, în istorie se cunosc cazurile oamenilor de succes care și-au descoperit hobby-uri neobișnuite pentru ei, dar care îi ajutau să se mențină într-o formă bună, atât din punct de vedere fizic, cât și psihologic. Winston Churchill picta sistematic în timpul funcției sale de prim-ministru al Regatului Unit, acesta fiind modul său de a face față stresului extrem cauzat de funcția deținută și problemele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Albert Einstein a cântat la pian și vioară pe tot parcursul carierei sale de fizician, iar Emily Dickinson, cunoscută poetesă americană, s-a afirmat și în calitate de brutar. Și există multe alte asemenea exemple.

Fie că e vorba de scris, de caligrafie, de înregistrarea unei melodii, de olărit și multe altele, hobby-urile, în orice formă, artă sau artizanat, sunt un mod de a ne reconecta cu fizicul și psihicul nostru. O mai bună metodă de îngrijirea a sinelui decât prin căutarea inspirației, simbolismului și conștiinței artistice colective nici că poate exista.

Ce faci tu pentru îngrijirea sinelui?

Irina Burcă

Autor Café Psychologique
psiholog, antropolog
soție, mamă